Saturday, August 18, 2007

Captain

Se dedica Gabrielei Cretu care si-a asumat rolul de mecena si din cauza asta a picat rau de tot in gura criticului de arta cu limbaj elevat.


15 comments:

cjhardy said...

wonderful design quality. Love the soft look for this subject. Lovely.

Rima said...

Ah, finally, you're back! Very, very sweet composition. I love these backgrounds you're using.

Marie said...

très beau travail, j'aime beaucoup !

gabrielacretu said...

Thank you very much indeed!
Merci bien!
Gracias!
Grazie!
Multam'!
In ungureste nu stiu!
Apreciez:
- autonomia (ca-si tine singura biberonul)
- sapca (pentru ca luptam impotriva stereotipurilor)
PS
Se poate interpreta "in timp ce generatia mamei nu a avut cap ci doar poale lungi, generatia fiicei incepe sa aiba unul"?!

Neda said...

Amazing use of texture and great composition. I missed seeing your work lately :)

Alexiev said...

Very pretty imagenes... I like your style with the papers... makes decide me to a friend that I have in NY is called Cecily Land... you know it? Greetings from Buenos Aires...

http://www.alexiev.com.ar
Alexiev Store

aynaku said...

ciao nicole e grazie per il comment...molto bello questo lavoro,pieno di dettagli bene eseguiti... c'è qualcosa di nuovo nel tuo stile?

;)

Nicole said...

@aynaku: No, niente, credo che mi sono un po annoiata, per questo non ho postato qualche settimana. In fondo, che senso ha?

Craig Lamberton said...

really nice use of textures.. this is great :)

Valaine said...

Great patterns and colors! This is very sweet :)

Maarit said...

I really like the composition in this picture, and the textures, great piece!

Andrew Thornton said...

Oh this is GREAT! Good job. You've perfectly captured that feisty baby! And, I just love all the textures and patterns you've used. It's just lovely.

Juan Pablo said...

Hi, I think we use the same technique, I love the effects generated by the textures. I like your work!

ValGalArt said...

your art is so clever unique and original!!! Like a breath of fresh clean beautiful air!

Bibliotecaru said...

Doamna Gabi... şi mie îmi place de domnia sa. :)
Lucrarea îmi aduce aminte de, cum îi spune, Henri de Toulouse-Lautrec, în zona afişelor.
Îmi place enorm pentru că răspunde unei obsesii pe care o am de mult, amintirea stării de copil. Copilul vede mai mult picioare decât feţe. :) Genială observaţia asta... îmi aduc aminte că şi eu vedeam picioarele mesei şi nu masa în sine, vedeam pantofii, pantalonii, mai puţin cămăşi şi pălării. Îmi aduc aminte că uneori vedeam şi un baston, dar nu mai ştiu al cui era.